Avem blog

PLAI are blog! Dupa lungi discutii despre un blog care sa fie al nostru si al vostru,acum s-a si materializat!

Ce inseamna un blog PLAI?
"Un blog unde o să citiţi, în decursul anului, despre naşterea următoarei ediţii Plai, adică ediţia aniversară, a 5-a, cea care va avea loc în septembrie 2010. Cât timp ia pregătirea unei ediţii Plai? Un an întreg şi încă ceva pe deasupra. Planificare, brainstorming artişti, design, promovare, afişe, logistică şi toate celelalte nebunii.

Pe blogul Plai veţi citi şi despre „plaipeople”, adică oamenii care, pe lângă joburi de varii feluri, pe lângă gagică, bicicletă, chirie, nervi, guturai, başcheţi etc. au o mare-mare pasiune: Festivalul Plai.

Pe blogul Plai veţi citi şi despre ce ne mai place: muzici, artişti, concerte la care ne-am duce, evenimente care ni se par faine."

Si da stiu ca fac reclama nemascata,dar PLAI face parte din mine,din noi si va avea mereu un loc bine meritat la noi pe blog!

The lioness

Dare to say it isn't so!

Miruna

Ascult Pasarea Colibri si ma gandesc ca nu cunosc nicio fata pe care sa o cheme Miruna. As vrea sa cunosc. Mi-o inchipui creata si scunda, niciodata trista, ceea ce contrazice cantecul dar asta e.

Numele noastre de multe ori poarta in ele ceva din noi. Sau e posibil ca, dupa ani intregi de convietuire, sa se creeze o armonie intre noi si el. Putini oameni am cunoscut care sa nu se potriveasca cu numele lor, putini care sa-mi dea o impresie de nepotrivire.

Frumoasa dimineata azi. Iti vine sa te pierzi intre nori, fara sa-ti ceri scuze, fara remuscari, sa pleci, pur si simplu, fara de ce-uri si fara explicatii pe care oricum nimeni nu le intelege asa cum o faci tu.

Non, je ne regrette rien

A fost Ziua Internationala a Muzicii si cum se stie ca sunt o impatimita a muzicii am primit o leapsa de la Anda prin care sa arat ce melodie ma obsedeaza acum! Pai sunt mai multe si majoritatea le cam postez!Si cum a trecut 1 Oct nu cred ca mai are rost sa dau leapsa mai departe ca si asa eu am luat-o cam tarziu!


edith piaf-non, je ne regrette rien
Asculta mai multe audio Muzica

You and I

Don't you worry, there my honey,we might not have any money,but we've got our love to pay the bills. :)

Amintiri, pufuleti si eugenii

VERNISAJ: VINERI, 2 OCTOMBRIE, ORA 19, CĂRTUREŞTI (MERCY 7)



Artistul timişorean Dan Ungureanu proiectează pe suprafaţa translucidă a hârtiei de calc flashbackuri ale unei copilării optzeciste, în cadrul expoziţiei “Amintiri transparente”, găzduită de librăria Cărtureşti de pe Mercy 7, Timişoara. Vă invităm vineri seara la o întâlnire cu Dan. Va vorbi despre expoziţie şi Ludmila Cojocaru. Va fi cu „răcoritoare” Brifcor, cu pufuleţi şi eugenii, cu „muzică uşoară” de rit vechi, cu poveşti de pe vinil, cu amintiri ce ne înveselesc invariabil.


Amintirile sunt transparente prin natura lor. Amintile transparente ale lui Dan, sunt, deşi proprii copilăriei lui de la Câmpulung Muscel, imagini pe care le simţim familiare nouă. La mare cu părinţii. În faţa tortului, la 3 ani. Poza cu mama şi cu fratele mai mare. Sunt imagini luminoase care, până la urmă, nu au nicio legătură cu fundalul gri şi pauper al Epocii de Aur, căci copilăria are puterea miraculoasă de a transforma lumea ternă a oamenilor mari într-un mare loc de joacă. Pe scurt, expoziţia „nu este o evocare a comunismului optzecist, ci mai curând o viziune asupra copilăriei în sine”, explică Dan Ungureanu. Inspirat de filmul „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” al lui Cristian Mitulescu, Dan recreează amintiri transparente dintr-un deceniu în care am fost şoimi ai patriei şi pionieri şi în care se lua curentul zilnic, deceniu al cărui singur merit este acela că este deceniul copilăriei noastre.

Seria a fost realizată în tehnică mixtă: creion, acrilic, hârtie de calc, plastic, spray, colaj, pânză. „Pentru că sunt frânturi de memorie, bucăţi de amintiri, elemente ce m-au construit, pentru că amintirea nu are o singură materialitate”, povesteşte artistul. „Calcul funcţionează ca o peliculă asupra amintirilor, este expresia timpului asupra lucrurilor.” Planşele de calc sunt însoţite, de asemenea, de fotografii vechi de familie, din cutia cu amintiri a lui Dan Ungureanu.



Ne vedem vineri, 2 octombrie 2009, ora 19, să râdem împreună de vremuri vechi, să zâmbim amintirilor noastre transparente.

(comunicat de presa Carturesti)

Who needs sleep when we've got love?

mare nori pescarusi nisip ud amintiri aburinde oameni care vin si pleaca arome de mult uitate versuri nescrise oare cata bucurie mai poti simti singuratate multime valuri zgomotoase miros de zacusca o scoica o prietena o poteca neumblata niciodata singura cineva care sa mearga cu tine pana la coltul mintii tale un loc unde dimineata se ingana cu ziua frig si totusi cald bere cafea ceai zambet fara necesitati fara fiziologic little angel go away fara muzica fara versuri fara semne de punctuatie acolo am fost cel mai fericita fara noima